MyDreamland

O tanara doamna, blonda, opreste masina in fata semaforului, la rosu. Se aprinde galben - doamna sta pe loc, verde - doamna iarasi sta. Se aprinde rosu, din urma, claxoneaza celelalte masini. De ea se apropie un politist care o intreaba:
- Doamna doreste alta culoare?

Acestea fiind spuse, trebuie sa recunosc ca ma identific total cu tanara doamna blonda. Printr-o ciudata conjunctura de evenimente, am ajuns sa fiu eu soferul desemnat al “familiei”, cu toate implicatiile care ii revin acestei functii demne de invidia oamenilor simpli, care mai folosesc inca mijloacele de transport potrivite epocii de piatra, adica mersul pe jos, tramvaiul, troleibuzul sau mai stiu care… Asa ca daca ma vedeti la semafor, sau stationand pe linia de tramvai (ocupata, evident, cu alte lucruri mult mai importante decat condusul), aduceti-va aminte ca de fapt ma inviditi si terminati cu claxoanele alea deranjante sau cu alte gesturi obscene care imi strica ziua si imi induc o stare de panica. Nu sunt in trafic ca sa va fac voua pe plac, clar?!

PS Si nu se stie ce o sa fac daca intru in panica. Pe bune, nici macar eu nu stiu, ca inchid ochii si apas pe acceleratie…

Recunosc că am devenit obsedată de colecţia de cărţi de la Cotidianul. Am inceput să urmăresc pe la chioşcuri şi prin ungherele librăriilor toate cărţile apărute pană acum sub această siglă. Sunt cărţi pe care le-am mai citit, poate chiar le mai am ascunse pe undeva prin biblioteca părinţilor, dar le cumpăr totuşi cu un extaz chiar nesănătos aş zice. Săptămana trecută a fost noaptea reducerilor la mall şi toată lumea se imbluzea să cumpere cate şi mai cate din magazinele ticsite de afişe colorate care anunţau -10%, -20% din preţul unor articole scoase special de la naftalină tocmai pentru această ocazie. Printre singurele magazine care nu erau impanzite de mulţimea hipnotizată, se găsea şi librăria Cărtureşti, fapt pentru care (şi nu numai) am catadicsit să intru. La ieşire, printre multitudinile de pungi care mai de care mai inscripţionate cu care se fălea poporul, singura mea pradă era o plasă modestă, cu cinci cărţi inăuntru. Cărţi din colecţia mai sus menţionată, pe care le-am cules de sub cuierul de la intrarea librăriei şi de care sunt nespus de mandră.

Aştept cu nerăbdare cartea de săptămana viitoare, scrisă de unul dintre autorii mei preferaţi, Kobo Abe.

feat. one of my “favourite” poems

…………………………………………………………….

si ii multumesc lui rudi pentru Omagiu #8 Nano

Special thanks to my special friend “b-207.dsl.tu-graz.ac.at (IP 129.27.233.207)“

I don’t know what I would do without you,you’re the one that keeps me busy…
So, once again, THANK YOU!!!

Update Nu, nu sunt nebuna.